30′s are not the new 20′s

Zilele trecute am reusit sa gasesc putin timp pentru a viziona un video pe Ted care m-a intrigat inca din titlu “De ce varsta de 30 nu este noua varsta de 20?”. Urmarindu-l (il aveti si voi mai jos) am realizat cata dreptate este in ceea ce spune Meg.

Ca in noua noastra societate este ok sa iti intemeiezi o familie mai tarziu decat o faceau parintii nostri, este ok sa “copilaresti”, sa explorezi, sa gusti viata, sa ai mai multi parteneri fara a te lega de ei din punct de vedere emotional si asa mai departe. Si toate acestea se intampla, toti am trecut prin asta. Ce nu se intampla insa, si aici Meg pune punctul pe “i”, nu se intampla acea diseminare a “explorarilor”. A gandi in perspectiva, a-ti face un plan pe termen lung (chiar daca este la nivel de schita, fara milestones clar definite), a alege in cunostinta de cauza ce sa explorezi, astfel incat in timp, acele explorari (fie profesionale, fie emotionale) sa ofere niste rezultate de calitate pentru tine.

Se exploreaza la nimereala, fara o judecata prealabila, pe sistemul “cu capul inainte”, “sunt tanar, am toata viata in fata”, “este timp”, “trebuie sa fac de toate” etc. Si declicul se produce undeva cand te aproprii de 30 de ani si realizezi ca unii din cei aflati in jurul tau si-au gasit deja rostul/scopul in viata, fie ca este vorba de o familie, o cariera, o pasiune, un modus vivendi, si brusc presiunea aceea devine extrem de reala, extrem de greu de suportat, si atunci te apuci sa iei decizii, rapide, care de cele mai multe ori se dovedesc cativa ani mai tarziu a fi gresite, si atunci pare prea tarziu, nu mai stii incotro sa o apuci, te simti pierdut, cumva alienat in ceea ce parea o realitate confortabila pentru tine, si la un nici pas distanta este depresia. Bineinteles, nu e general valabil, unii stiu foarte clar ce vor sa faca, ce le place sa faca, isi aleg din timp calea, traindu-si si viata la maxim, pentru altii declicul nu vine niciodata, sau poate vine pe la 45 de ani, nu exista o regula. Insa, vad in jurul meu, in cercurile care includ si persoane aflate in mid 20′s din ce in ce mai des, o lipsa totala de organizare, de planificare, si o dorinta imensa de a-si trai viata, la modul haotic, fara sa se gandeasca la ziua de maine. Si ceea ce era la nivel de “guts” se dovedeste a fi un trend, dupa cum a zis si Meg in prezentarea ei.

Si nu, sa iti planifici din timp pasii, nu inseamna sa decizi la 23 de ani ca la 30 de ani faci un copil inseamna doar ca la 20+ este cel mai bun moment in care te poti educa cu privire la corpul tau si optiune pe care le ai. Sa lasi pentru mai tarziu, pentru pragul 3.0 pornirea unei cariere, gasirea unui loc in care sa te “asezi”, intemeierea unei familii, nasterea unui copil, sau doi, pentru a-ti trai ceea ce a devenit “adolescenta tarzie (in loc sa fie de fapt perioada de maturizare pentru etapa de adult) inseamna sa ajungi la acel 3.0 si sa il incarci cu o enorma presiune. Si e drumul cel mai scurt spre un big time fail, pentru ca NU le vei putea face pe toate atunci.

Si din nou, nu ma pot abtine, sa nu o citez pe Meg, care spune: “Nu scot din discutie explorarea specifica varstei, ci pe cea care nu ar trebui sa conteze. Care, apropos, nu este explorare, este procrastinare”

Think on that.

Sursa foto

This entry was posted in BEING 30ROCKS, EDITORIAL and tagged , . Bookmark the permalink.

2 Responses to 30′s are not the new 20′s

  1. Razvan says:

    Ce bine zice doamna Meg :)

  2. Sabina says:

    exact asta l-am vazut si eu luni :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>