N-am inteles niciodata

uselessSunt cateva lucruri in viata asta pe care eu nu am reusit sa le inteleg niciodata. Nu am putut efectiv sa-mi mulez mintea pe ele si sa le asimilez logic cu scopul de a le da un sens in existenta mea, asa ca le-am blocat efectiv din zona mea tampon de interactionare cu ceilalti si am reusit sa le evit de fiecare data. Sa purced, asadar in a vi le impartasi cu speranta ca poate se gaseste totusi cineva sa empatizeze cu mine. Daca nu va fi sa fie, asta este, dar simt ca trebuie sa le eliberez in lume pentru a ma elibera eu de ele.

N-am inteles niciodata privitul sporturilor cu scopul de a te distra: fotbalul, golful, curlingul, rugby-ul, tenisul, inotul etc. A le practica mi se pare amuzant, util… dar a te uita efectiv la ele și a te simți bine nu. Pentru mine, asta nu a avut niciodata efectul pe care-l vad la suporteri care mai mult decat atat pun atata pasiune in vizionarea unui sport incat urmaresc efectiv echipele preferate prin turnee, se angajeaza in lupte de strada cu disponibilitatea de a-si pierde propria viata crapand capul altor suporteri. Nu empatizez nici macar cu ideea de a te distra band o bere si facand scurta la gat uitandu-te la un meci de tenis. Mi se pare groaznic. Pentru mine aceasta activitate este echivalenta cu aceea de a te uita la pietre sa vezi cum cresc. Redundant.


N-am inteles niciodata nevoia de a detine haine inutil de scumpe. Nevoia de a da mii de euro pe o poseta sau pe o bucata de carpa care are aceleasi proprietati de deteriorare ca celelalte carpe. Pentru ce? Ce vor sa declare persoanele care isi etaleaza veniturile prin imbracaminte? Ca au bani? Asta este scopul averilor? Sa fie etalate spre invidia celorlalti? Imi pare rau, dar nu voi putea pricepe asta vreodata. Pentru mine e imposibil.


Nu am putut intelege vreodata oamenii care nu suporta o persoana dar insista sa devoreze toate detaliile din viata acesteia urmarind-o. Unii ar putea spune ca asta se cheama masochism si poate ca ar avea dreptate, insa eu personal nu gasesc un deliciu logic in acest lucru.


Bibelourile. Aici mă refer la orice obiect ce are ca scop doar existența proprie, nu ajuta efectiv la nimic.  Ocupa spatiu aiurea in casa fiecaruia, doar pentru a fi “frumoase”. In epoca in care ne aglomeram suflet in suflet pe strada, in mijloacele de transport in comun, in birouri, in institutii publice, ce rost mai are sa-mi aglomerez spatiul vizual si acasa? Ce vreau sa demonstrez etaland un bibelou? A… daca l-a facut fi-miu spunand ca reprezinta toata dragostea lui pentru mine, da, il pastrez si-i mai fac si postament. Dar asa: sa ma duc deliberat si sa renunt la o parte din veniturile mele pentru un bibelou mi se pare la fel de lipsit de sens ca si taxa obligatorie de radio si tv. Si ca tot veni vorba de ea: se mai uita cineva la TVR1? De ce sunt obligati oamenii sa plateasca aceasta televiziune daca nu se uita la ea? De ce nu este platita si ea la gramada cu restul canalelor de se emit prin cablu?


Sunt astfel de lucruri care exista, deși nu ar trebui. De ce permitem asta?
Ti-a placut? Da mai departe!

    Pe aceeasi tema

    Comments

    1. Maria says:

      Esti extraordinara! Imi place mult cum gandesti!!! Acum imi dau seama ca eu am simtit la fel de multe ori dar nu m-am gandit la ce simt !!!

    2. Roxana says:

      Mulțumesc frumos pentru aprecieri, Maria. Sper să ne mai dai “bună ziua” cu un comment și la articolele următoare :).

    Leave a Comment

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>