To tattoo or not to tattoo?

“Ce ti-a venit sa iti faci tatuaj? Nu aveai ceva mai bun de facut? Ce o sa te faci cand o sa ai 70 de ani si o sa se vada oribil? Simti nevoia sa iesi in evidenta? Daca o sa regreti? Daca o sa te plictisesti? Daca dupa ce ti l-ai facut pe asta o sa mai vrei inca unul? Si dupa aia inca unul? Ce o sa faci, te umpli de tatuaje?”

Astea si inca vreo 100 de intrebari cu aceeasi tenta mi-au fost puse de-a lungul anilor dupa primul tatuaj. Acum sunt trei, doua mai mari, dar ascunse vederii ochiului de zi cu zi si unul mic, aproape invizibil.

De ce mi le-am facut? Asta este un raspuns pe care prefer sa il tin pentru mine, asa ca iertati-ma ca nu va pot oferi un raspuns, sau macar o explicatie sau poate un motiv sau scuza sa dati si voi buzna la primul salon de tatuaje.

Pot insa sa va spun sa faceti asa cum va dicteaza inima. Insa, dupa ce inima va dicteaza, sa analizati foarte bine consecintele. Caci da, multe din intrebarile de mai sus au o logica corecta, si trebuie sa vi le puneti voi, voua insiva.

Si va mai recomand un salon bun. Din motive de safety si igiena.

Va mai recomand un search extensiv pe internet, daca nu sunteti foarte siguri ce tatuaj vreti si mai ales va recomand cand va decideti cu privire la pozitionare sa va luati in calcul toate posibilitatile (poate ajungeti in UAE peste zece ani, si credeti-ma ca mesajul in ivrit scris pe gat nu o sa va fie deloc de ajutor). Un tatuaj nu ar trebui sa fie in exclusivitate o toana, ar trebui sa spuna ceva despre voi, sa va reprezinte si peste “n” ani sa fie cel putin la fel de reprezentativ.

A durut? Daaaa. A durut uneori infiorator de tare, alteori s-a simtit ca si cum as fi fost gadilata. Si culmea, am avut niste momente, in care, de la atata oboseala acumulata in perioada aceea, am fost la un pas sa atipesc pe patul cu pricina.

Va mai recomand cu toata caldura sa va uitati la toate “LA Ink”, “Miami Ink”, “NY Ink” si care or mai fi cu “Ink”. Sunt niste povesti tare faine, va pot da macar o imagine asupra faptului ca totusi tatuajele nu mai sunt de mult apanajul marinarilor sau al “baietilor rai”, ci au trecut de mult aceasta granita, devenind o forma de arta.

Am zis bine, o forma de arta, pentru ca, spre deosebire de orice alta arta grafica, unde daca ai gresit poti pur si simplu sa arunci panza sau hartia la gunoi si sa o iei de la capat, aici nu este loc de eroare. Panza este insusi corpul uman si este infinit mai dificil si mai provocator sa creezi pe un asemenea suport.

Eu sunt o impatimita a acestei forme de arta, si nu ma voi opri la tatuajele pe care le am deja, mai vreau si altele. Insa e un proces lung, cu decizii care nu se iau de azi pe maine, si savurez din plin momentele dinainte de a lua decizia finala si de a ma lasa din nou “chinuita” :)

PS: Toate tatuajele mele au fost facute de Teo Isfan, de la www.industrialtattoo.ro. Mare om si mare artist. Poate unul din cei mai mari artisti tatuatori din Romania. Ah, si sunati din timp. Nu obtineti programare mai devreme de doua trei luni.

 

 

 

 

 

Ti-a placut? Da mai departe!

    Pe aceeasi tema

    • Nu exista posturi similare

    Leave a Comment

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>